 |
 | MREANA |  |
|
tavimai
Administrator
|
|
Mreana Lat. Cyprinus barbus
Clasificare ştiinţificã Clasa: Actinopterygii Ordinul: Cypriniformes Familia: Cyprinidae Zone tipice - Rauri - Ape de ses - Ape submontane - Ape de deal Hrana consumata - Colopişniriţă - Mamaliga - Viermişori - Rama Descriere Nume Popular - Mreana Înfãţişare Mreana este una dintre speciile cele mai cunoscute din apele noastre colinare şi de şes, fiind prezentă aproape în toate râurile europene, cu excepţia Peninsulei scandinave. Uşor de recunoscut, din cauza siluetei şi particularităţilor morfologice. Peşte fusiform de brâu mijlocie, are o extindere a corpului de 40-60 cm, excepţional 80-90 cm şi o greutate de 600-800 g, cu exemplare izolate de până la 5-6 kg, dar în Dunăre s-au prins chiar de 10-14 kg. Este acoperită de solzi cicloizi de dimensiuni reduse, care îi dau un aspect aparte. Gura este situată inferior, cu buze cărnoase, de pe care pleacă două perechi de mustăţi, cele anterioare fiind mai scurte. Culoarea generală a trupului este galben-murdară sau verde-măslinie, stropită cu pete mai închise sau alb-gălbui pe abdomen şi pe flancuri. Înotătoarele dorsale şi caudală au marginile mai intens colorate spre deosebire de celelalte, care sunt roşcate. În perioada premergătoare reproducerii, pe cap şi spate, la masculi apar mici proeminenţe cutanate, numite butoni, iar pe părţile laterale apar dungi transversale albicioase, care ulterior reproducere dispar. Stil Viaţã Specie ceva mai pretenţioasa la condiţiile mediale, preferă apele curgătoare spumoase, cu fundul tare, nisipos, alegând ascunzişurile de sub pietre sau maluri. Mreana parcurge distante mari în căutarea hranei, reprezentată de larvele unor insecte, râme, melci si unele crustacee mici care vieţuiesc pe fundul apelor. Solitara şi nocturna, se reproduce începând cu sfârşitul lunii aprilie si până în iunie. La masculi se pot sesiza în aceasta perioada prezenta unor perle ale dragostei şi a unor dungi de alură albă pe partea superioara a corpului. În aceasta perioadă, mrenele se adună în grupuri pentru a migra spre regiunea superioară a râurilor pentru depunerea pontei. Femelele se găsesc în frunte, fiind urmate de bărbați adulţi şi apoi de tineret. Unde curentul apei este mai slab şi vatra bazinului prundoasă sau nisipoasă, femela depune 10000-15000 icre de culoare galbenă-portocalie şi de mărimi foarte mici. În perioada migraţiei, indivizii nu se hrănesc. Bărbații sunt prea rapidă comparativ cu femelele, atingând maturitatea sexuala la 3 ani, spre deosebire de femele. care depun primele icre la 4 ani. Odată icrele fecundate, creșterea embrionului si eclozarea are loc după 6-7 zile, dacă temperatura apei are 17-20° C sau ceva mai mult, dacă temperatura este mai scăzută. Momentul bun de pescuit începe din a doua jumătate a lunii februarie şi ţine pană la sfârşitul lunii martie, în zile călduţe şi cu cer acoperit de nori. Se pescuieşte bine in ape tulburi în mod special cu râmă dar se pot folosi si alte momeli cum ar fi bucăţi de caşcaval vechi, viermuşi de carne, coropişniţă matura sau larva, slănina, bucatele de peştişor. Carnea mrenei este extraordinar de gustoasă, dar are multe oase, considerent pentru care este mai puţin căutată dar crele sunt otrăvitoare, nu se pot consuma. |
|||||||||||
|
|||||||||||||
 |
 | MREANA | |
|
||
|
|
|