 |
 | Stiuca - cateva cuvinte |  |
|
Razman
Mreana
|
|
Stiuca, Esox lucius(lupul de apa dulce)
[url=http://www.99poze.ro/p/207ea62723c745e13f2bb92e1d808551.jpg]  [/url]+
destul de bine raspandita pe teritoriul tarii noastre, o gasim in zonele de campie pana in zona deluroasa, indeosebi in apele statatoare, canale si in rauri in zonele cu apa lina. Are corpul gros, cilindric alungit, cu mărimi medii de 40cm - 60cm si greutati de 2-5kg, poate sa ajunga la lungimi de 1.5m cantarind cca. 25 kg si avand o varsta dupa spusele unore de cca 25 ani. Ca durata de viata, daca ajunge la o dimensiune la care impune respectul tuturor vietiutoarelor din lac si reuseste sa si evite unditele pescarilor, spun unii ca poate imbatrani linistita o viata de om numai mancare sa aiba, dar cercetatorii afirma ca stiuca se reproduce pana la varsta de 30 de ani. Are botul sub forma unui cioc de rata, rotunjit cu mandibula mai lunga decat falca de sus, gura prevazuta cu dinti ascutiti deosebit de taiosi este o capcana mortala pentru prada neglijenta care ajunge in raza ei de atac. Este un peste elegant colorat a carui nuanta variaza de la cenusiu-verzui la galben-verzui, in functie de culoarea mediului in care traieste, anotimp, etc, are burta alba, laturile vargate si inotatoarele cu dungi transversale de nuanță neagra. Colorit care o ajuta sa se camufleze usor in mediul inconjurator. Ochii mari sunt pozitionati in porțiunea superioara a capului oferindu-i o buna vizibilitate atat in fata, in sus cat si in lateral. Pe partile laterale stiuca are doua linii longitudinale (una pe fiecare latura), care nu sunt doar pentru design ci sunt de fapt senzori de miscare, putem spune ca este echipata cu un radar de miscare cu care poate simtii miscarile anemice a unui pestisor in agonie, chiar daca acesta nu este in zona sa de vizibilitate. Ca si comportament in debutantul stadiu de viata traieste in carduri si se hraneste cu microorganisme din apa, dupa care devine exclusiv un pradator solitar. Odata cu inaintarea in varsta stiuca devine teritoriala. In ceea ce priveste modalitatea de hranire, ca multi alti pradatori si stiuca foloseste ambuscada ca tehnica de atac. Aceasta sta ascunsa in vegetatie sau intre ramuri, nemiscata iar cand prada s-a apropiat in raza de actiune o surprinde cu un atac fulgerator. In general nu inghite pestisorul dupa primul atac, ci ii da drumul, dupa care revine si il pozitioneaza cu capul inainte facilitand in acest mod inghitirea si evitand tepii unor pesti precum bibanul, somoteul, etc. Deoarece are o digestie rapida, putem spune ca stiuca este tot momentul infometata ... cu toate astea nu este activa tot timpul. Uneori sta flamanda zile la rand dupa care se hraneste frenetic cu o pofta "de lup". Cu toata aceasta pofta neintrerupta de mancare, perioada cea mai buna pentru pescuitul stiucii incepe din luna octombrie (o data cu racirea apei), cand stiuca este mai activa ca in restul timpului. Periada cea mai slaba in capturi este cea de dupa reproducere cand stiuca obosita sta ascunsa intre ramuri pentru a se odihni. Perioada de reproducere a stiucilor dureaza din luna februarie, numaidecât dupa topirea ghetii, pana in luna aprilie. O femela depune maxim 300000 de oua pe langa malul apei, pe care le fecundeaza unul sau mai multi masculi ... lucru suficient de periculos pentru sarmanul mascul, care uneori poate ajunge ca sa fie servit de femela(care este mai mare ca masculul). Pentru a putea fi retinuta stiuca trebuie sa aibe o dimensiune minima de 40 cm. |
|||||||||||
|
|||||||||||||
 |
| |
|
tavimai
Administrator
|
|
Atentie insa la "dimensiunile minime" ale pestisorilor pusi in carlig!
Am inteles ca "organele abilitate" se cramponeaza insistent de regula asta in timp ce pe barajul de la Fughiu se retin in draci sute si mii de lini mai mici decat palma !!! |
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
 | Stiuca - cateva cuvinte | |
|
||
|
|
|