Pescuit si pescari in Tara Crisurilor - Bihor si Arad :: Radu nost , carasi , cleni si, ...visine !

Trimis: 19/07/2011 03:50

"Reteta de visinata de peste "!
:-D

Trec anii ingropand adanc amintiri de neuitat. Anii 90 . O vara frumoasa ca multe altele imbie pescarul sa iasa la pescuit.Serviciul ,bata-l sa-l bata ,imi punea "talpi" si ma frana mereu.Era a naibii de greu sa te pricopseti cu un "liber" in momentul saptamanii .Ma viziteaza cumnatul meu de la tara,Dumnezeu sa-l ierte ca nu mai este printre noi, si fac pe dracu-n patru si rezolv un lăsat cumva .Fugim la o cunostinta la Cihei cu o seara inainte sa ne "cumparam rame direct de la sursa" adica sa le culegem din gunoi,dupa care "dam atacul" si la groapa cu mortaciuni de la ferma ce inca mai functiona pe Ciheiului si ne aprovizionam cu viermi "de calitate".Tarate si pisat a adus el de la tara si mai completam "meniul" cu ceva arpacas fiert.Erau vremurile alea cand atat noi cat si pestii nu stiam ce e ala Timar,Mosela ,Benzar,Maros sau cum naiba le mai zice acum.Radu ,cumnatul meu ,ma si cam lua peste picior :"-La ce-ti trebe atatea daca ai pita ?",Ca asa pescuia el la caras pe baltile din apropiere de Valea Lui Mihai .Cu noaptea-n cap ,luam tramvaiul ,dupa care "18" pana la Santion si mai apoi pe jos pana la cris in zona balastierei . Si cu doua bete prindem la carasi mai cu spor decat daca am fi pescuit in pescaria de la Cefa ! Pe la pranz se termina "munitia de prune" si ne apuca o mancarimeeee sa ne mutam pe malul opus,pe partea Santandreiului,ca poate acolo or fi carasii mai mari .E drept ca si crasmele erau mai aproape .Trecem prin apa care crescuse, cu greu,mai mai sa ne mane apa crisului de iute ce era .Era acolo ,in spatele fabricii de canepa un crac al crisului in care se tinea "congresul carasilor" si doar daca mergeai fara carlig nu prindeai !Il trimit pe Radu "in recunoastere" si vine "obosit" cu berea dupa vreo doua ore timp in care am prins caras de nu mai aveam unde sa-l pun .Prinde si el atat cat sa-i tina minte ani de zile si spre seara ma mut pe cris oleac mai jos ,unde vedeam ca sar scobarii de parca ar fi plans dupa carlig .Greu de tot am "fentat " doi si deodata in fata mea la un metru un clean ataca atat de violent ca ma si sperie .Dupa mai multe atacuri imi amintesc brusc de faptul ca am ceva lingurite "de casa" in geanta si pun una pe o lanseta ca sa-i vin de hac monstrului .Nu prinsesem in viata mea cu linguritele alea nimic si glumeam cu batranul care m-a invatat sa le fac ca le port in traista doar ca sa nu ma ia vantul !
10-15 lanseuri si cleanul nu se prezenta confirmand "calitatea indoielnica a lucrului manual" .Pun lanseta jos,aia luata de la rusi bineinteles, si iau "fixu" sa incep scobareala cand "musteriul" sare iar ca nebunul la doi pasi in stanga mea de parca ar fi vrut sa ma sfideze si sa ma stropeasca .In doua secunde am schimbat iar "pusca cu mitraliera" si am lansat lingurita in locul in care am vazut ca vaneaza si cand ma pregateam sa scot lingurita din apa pentru o a doua lansare, vad la o palma in spatele linguritei o "torpila" care o urmarea si face cale intoarsa chiar la o juma de metru de mal .Repet "manevra" si dupa cateva rotiri de manivela simt o izbitura care pur si simplu ma sperie si scap batul din mana.Incerc eu sa dreg busuiocu apuc ferm batul si dau la manivela cu incredere dar "torpila" plecase .Prind incredere si in acel clipă jur ca nu voi mai renunta toata viata la lingurite ,continuand sa lansez in toate directiile .Dupa 7 atacuri reusesc sa pun pe mal un clean de un kil jumate si il chem pe Radu sa-i arat isprava .Asta se uita cu ochii mari la clenocul ala si imi zicea ca nu se poate sa prinzi asa ceva cu "tablele alea " .Ca sa-i argumentez ,continui si mai pring 8 bucati dintre care doar unul sub un kil .Se intuneca rapid si uitam ca la 9 trebuia sa fim la autobuz .Strangem pe intuneric sculele si dupa ce stam vreo 2 ore la ocazie ne lamurim ca tre sa o luam pe jos inspre oras tocmai de la Palota .Si de smecheri si destepti ce eram hotaram sa nu mergem pe drum ci ne intoarcem la cris ca sa mergem spre Oradea pe malul crisului .Si erau grele sculele si pestii ca abia le caram iar colac peste pupaza se ridicau si niste nori amenintatori,tuna si fulgera in zare dar era o bezna de nu vedeai nici sa-ti bagi degetele-n ochi .Ne opream,mai trageam "o pipa" si iar hai .Pana cand am intrat printre niste ierburi ca nu era nici o poteca si doar vedeam in zare luminile orasului ca sa stim circa directia .Am apucat sa trecem o vale si sa intram in ferma pomicola prin posterior si prin ceata densa care s-a lasat ne-am indreptat spre o lumina mai apropiata impiedicandu-ne de sarmele ce sustineau pomii fructiferi .Piersicile si caisele erau inca verzi asa ca am inceput sa-l strigam pe paznic ca doar nu eram hoti de poame necoapte .A iesit la noi paznicul si i-am cerut sa ne dea apa si sa ne indrume inspre oras ca ne-am ratacit .A inteles omu treaba dar ne-a si cam luat la intrebari in timp ce noi ne potoleam setea si ne trageam sufletul dupa atata drum pe intuneric.Ca sa-l lamurim ca nu suntem hoti si nici nebuni am scos pestii sa-i vada si s-a minunat .A zis sa-i dam si lui cativa ca plateste, si noi satui de carat, i-am dat vreo 3 kg de caras si un clean dar nu pentru bani .Nu stia cum sa ne multumeasca si tot insista dar am tot refuzat banii zicand ca o sa venim cand s-or coace fructele sa ne dea caise si piersici .Dar el o tinea pe a lui ca nu vrea sa ramaie dator si ne-a zis ca are cateva randuri cu visine care sunt coapte numai ca tre culese .La fantana din curte am curatat si pestii atat ai nostri cat si cei dati paznicului. Ne-a dat un sac de nailon si am cules vreo doua ore visine pe intuneric pana am umplut sacul .Abia cand a trebuit sa-l caram ne-am dat seama ca am dublat bagajul dar s-a adaugat si riscul de a fi prinsi de politia care pandea in jurul fermei .A luat Radu in spate sacul ca era obisnuit cu viata si lucrul de la tara si eu am apucat sculele si pestii.Am ajuns in capat la "21" in Iosia pe la 5 si jumatate si ne-am pus in fata unui bar asteptand sa deschida sa bem, o cafea eu si Radu un "energizant" cu margele .Pe la 7 am intrat si noi in casa si sotia era speriata ca nu am aparut pana atunci de nici nu a plecat la servici.Radu avea tricoul tot imbibat in zeama de visine .Dar am facut la visinata anul ala... ca 5 ani m-a tinut !Stia Radu unde-i este locul in balcon si se servea de cate ori ma vizita dar ma si obliga sa-i pun "pachet ".Am mai facut visinata de atunci ,s-a baut ,dar aia a fost atat de bunaaaa,... ca n-o s-o uit niciodata ! Si de atunci este rar cand imi uit "linguritele de casa" acasa !
Batranul,Dumnezeu sa-l ierte si pe el ,a avut ,partea lui de visinata atunci si are parte de respectul meu cat cat voi trai .