 |
 | SCOBARUL |  |
|
tavimai
Administrator
|
|
Scobar Lat. Condrostuma Nassus
Clasificare ştiinţificã Clasa: Actinopterygii Ordinul: Cypriniformes Familia: Cyprinidae Zone tipice - Rauri - Baraje Hrana consumata - Rama - Viermisori - Mamaliga - Paste Nume Popular - scobar, poduţ, maţe negre Înfãţişare Specie de brâu mijlocie, are o extindere de 25-30 cm, dar poate atinge si dimensiuni ceva mai mari. Greutatea medie este de 400-700 g, cu maxime de 1,5-2 kg. Trupul este alungit, cu capul comprimat medio-lateral, botul lung si buzele groase si cărnoase. Maxilarul superior este ceva mai lung comparativ cu cel inferior, de unde şi aspectul mai particular pe care-l are. Peritoneul este negru, ceea ce i-a atras si denumirea populara de -mate negre-. Buzele tari si tăioase, acoperite cu un înveliș cornos, îngăduie scobarului sa rada cu uşurinţă perifitonul de pe pietre. In cavitatea bucala, dinţii faringieni amplasaţi pe fundul acesteia, completează armatura cu care scobarul sfărâma hrana pe care alți pești nu o pot consuma. Pigmentația pe bucată dorsala este verde-măslinie cu reflexe aurii, pe flancuri cenușiu-argintie, iar pe abdomen este argintiu, de unde si unele interpretări eronate, fiind confundat cu alte ciprinide. In regiunea dorsala, uneori sunt prezente puncte mici de culoare neagra. Cu excepția înotătoarei dorsale celelalte au o culoare roșie-sângerie. Stil Viaţã Preferă râurile mai reci, limpezi, cu fundul pietros (prundis) pe unde umblă in cârduri mari. Îi mai plac apele involburate de la confluentele râurilor. Primavara urcă până în zona păstravului intrând în pâraie mici cu prundiş pentru depunere. Scobarul se hrănește mai mult cu alge, pe care le rade de pe pietrele situate la nivelul vetrei bazinului. Primăvara se hrănește cu viermi si icrele altor specii de pești, vara mai ales cu alge, iar toamna, cu larvele unor insecte. Este răspândit în zona Europei Centrale, până în Ural, dar lipseşte în zona Balcanica dinspre Marea Adriatica. La noi in ţară îl găsim în apropierea zonelor montane, în zona colinară şi mai putin în Dunare. În Ardeal este vedeta pescuitului pe rau. Scobarul este unul din peştii cei mai răspandiţi in apele noastre de şes, de deal si submontane. În prezent este peştele cel mai bine reprezentat, fiind o specie cu un bun coeficient de inmultire şi de prezenţa în apele noastre mai puţin poluate. Scobarul este printre puţinele specii care s-a adaptat şi în apele uşor poluate în urma deversarilor reziduale, hrănindu-se cu perifitonul care se dezvolta din abundenţă în aceste ape. Scobarul este în special peşte de apă curgătoare limpezi cu sol tare şi neregulat compus din pietriş sau argilă, dar pe alocuri se poate găsii şi în lacuri sau baraje de acumlare. Face parte din familia ciprinidelor. Dimensiunile generale ale acestui peşte este cuprinsă între 25-35 de cm adică 200-600 gr dar există şi exemplare care ating măsura de 2 kg iar o vârstă maximă de 15 ani. |
|||||||||||
|
|||||||||||||
 |
 | SCOBARUL | |
|
||
|
|
|