 |
 | CRAPUL |  |
|
tavimai
Administrator
|
|
Crap Lat. Cyprinus carpio
Clasificare ştiinţificã Clasa: Actinopterygii Ordinul: Cypriniformes Familia: Cyprinidae Zone tipice - Rauri - Baraje - Lacuri - Ape de ses - Ape de deal Hrana consumata - Viermisori - Bioles - Boabe de mălai - Mamaliga - Rama Descriere Nume Popular - Crap, ciortan, ciortănel Înfãţişare De regulă, are spatele de la verzui închis până la cenuşiu, cu lateralele argintii sau gălbui. În bazinele piscicole cu înmultire controlată culorile acestui peste sunt mai albicioase, estompate fată de nuanţele închise care le găsim la peştii din mediul natural � sălbatic. - Este un peşte robust, puternic, cu gura cărnoasă si doua perechi de mustăţi pe buza superioară, dintre care întâia pereche are organe mici, urmate de doua mustăţi mari, asezate spre colţurile gurii. Stil Viaţã Este un peşte extrem de sensibil la factorii externi şi trebuie nădit îndelungat în acelasi loc pentru a fi atras. - Crapul se hraneşte scurmând fundul apei până la o adâncime de 20 de centimetri. Meniul de bazâ este format din larve, viermi, raci, scoici, plante etc. In primii ani de viaţă crapul se hrăneşte intens cu larve, purici de baltă, vegetatie acvatică, melci etc. După ce creste, din cauza necesarului mai mare de proteine, incepe sa consume cantitati mai mari de raci, scoici iar în unele cazuri (bălti sarace in scoici si raci) nu ezita sa mănânce peştişori şi chiar broaşte. În mod normal un crap consuma zilnic o cantitate de hrana egala cu dublul greutăţii sale. Modul de hrănire al crapului a fost foarte mult studiat de pescarii de crap si nu degeaba, cunoşterea acestui lucru ne poate ajuta sa facem monturi mai bune. Atunci îndată ce se hrăneşte, crapul umblă pe fundul apei cu fracțiune pectorală atingând substratul, această parte pectorala, pieptul, este plin de senzori care-i dau pestelui informatii despre cum este substratul, despre locul in care se află etc. Când găseşte ceva de mâncare debutantul contact (fizic, excludem acum bucată chimică a recepţiei şi recunoaşterii hranei) este luat cu mustăţile, aceste mustăţi sunt un complex de senzori deosebit de fini, prin simpla mângâiere crapul stie dacă acel lucru este bun sau nu de mâcat. Dacâ hrana este acceptata gura se întinde ca o trompă, larg deschisă iar gura execută o mişcare de pompare (aspiratie) astfel încât ceea ce se află pe fundul apei laolaltă cu apa din jur sunt absorbite rapid, urmează contactul tactil cu limba, aici se decide dacă ceea ce a fost aspirat se reţine sau se elimina, eliminarea se face printr-o pompare inversă puternică. Dacă hrana a fost acceptată este impinsă de limba înspre gât unde este intampinată de dinţii faringieni care sfaramă hrana inainte de a fi inghiţită. Boabele de proumb uscat pot fi sparte cu uşurinţă cu aceşti dinţi faringieni. Crapul ajunge la maturitate sexuală la 2-3 ani. Depunerea pontei are loc în aprilie-mai. În acest timp, crapii se adună în cârduri mari, se apropie de maluri şi îşi depun icrele, lipindu-le de ierburi. În timpul pontei se lovesc între ei cu burta spre a uşura eliberarea produselor genitale, fapt care a atras actului pontei si numele popular de "bătaie". O femelă depune cam 140.000 de icre pe fiecare KG din greutatea ei; icrele măsoară 1,3-1,5 mm diametru. Depunerea are loc în mai numeroase răstimpuri, dar in mod obişnuit in orele dimineţii, pe vegetaţia submersă. Durata incubaţiei este de 4-6 zile la o temperatura de 20 grade; larvele ce eclozează au o mărime de 4,5-5,5 mm. Pe urmă ecloziune aceste larve stau imobile pe vegetaţie; după resorbţia sacului vitelin, ele încep sa înoate activ, hrănindu-se cu zooplancton.[url=http://www.99poze.ro/p/54ad4c8d76cc14ca37b2372818a59b7f.jpg]  [/url] |
|||||||||||
|
|||||||||||||
 |
 | CRAPUL | |
|
||
|
|
|